Visul unei Gări Centrale (2)

Prima parte aici

Desigur ai citit despre gara noastră principală că este asemănătoare cu cea din Paris. Dar dacă ai văzut gara din Paris nu ţi-o mai poţi imagina pe cea din Bucureşti. Clişeul acesta s-a păstrat până în contemporan dar mai mult s-a denaturat. Problema este că din vechea gară nu a rămas mai nimic.

Despre primii ani de funcţionare ai aflat în articolul trecut. Iniţial nu s-a dorit nici pe departe să devină o gară principală de călători însă datorită investiţiilor pe parcursul a peste 100 de ani de existenţa şi-a căpătat acest renume.

În epocă majoritatea gărilor erau construite tip terminus. Aşa arătau şi cele din Paris, Torino, Viena sau Budapesta. Modelul folosit era mai ieftin de implementat şi puteai pătrunde cu liniile cât mai adânc în oraş fără expropieri costisitoare.

Lucrările au fost concesionate de către statul român companiei Strussberg care a ales un teren din nordul capitalei lângă o legătură importantă a oraşului cu Târgovişte, Calea Targovistei (Calea Grivitei de astăzi). De menţionat că dincolo de strada Basarab (actualul bulevard Nicolae Titulescu) se cam termina oraşul. Un plan cadastral al zonei ne arată configuraţia gării.

cadastru1911

Lucrările au început în 1869 şi s-au finalizat în 1872. Constructorul a ales ca pe terenul aflat până în Piaţa Matache Macelaru să construiască Atelierele iar în prelungirea lor, în sesnul spre Ploieşti să fie amplasată gara. Terenul a aparţinut boierului Dinicu Golescu, iar după moartea acestuia ce l-a lăsat moştenire fiicei sale Zoe, căsătorită cu Effingham Grant (sună cunoscut?).

Suprapunerea de mai jos ne dezvăluie dezvoltarea actuală a zonei.

suprapunere1911-sat

Gara a fost proiectată în formă de “U” similară cu cea a Filaretului, partea dinspre Calea Grivitei fiind destinată călătorilor. Un lucru interesant pentru noi în momentul acesta dar, se pare, normal atunci era existenţa peronului acoperit cu o structură metalică şi sticlă.

peron_gara

Clădirea avea 5 linii înfundate dintre care două destinate pentru sosirea trenurilor iar trei pentru plecări. Prin parterul aripii dinspre Dinicu Golescu trecea o linie ce făcea legătura cu Atelierele, amplasate pe locul actual al Ministerului Transporturilor.

Intrarea principală a gării era spre actualul bulevard Gh. Duca.

bit-bucuresti-gara-de-nord

Pasajul Basarab

O dată cu construcţia gării legătura dintre şoseaua Basarab şi estul oraşului se estompase. Astfel că se impunea construcţia unui pasaj suprateran destinat traficului rutier şi nu numai. Construcţia se realizează nu de parte de actualul loc propus pentru Pasajul Basarb.

pod1

pod2

Rampele erau construite din cărămidă iar peste calea ferată de deschidea un tablier cu o lungime de 12m. Construcţia a dăinuit până în anul 1927 când a fost demolata deoarece împiedica dezvoltarea staţiei.

Deja Gara de Nord devenise un real punct de interes având un rol de tranzit între Occident şi Orient culminând cu plecarea primului tren “fulger P” pe 5 iunie 1883 pe direcţia Strasbourg – Munchen – Salzburg – Viena – Vîrciorova – Bucureşti – Giurgiu – Ruse – Varna – Constantinopol, tren ce avea sa devină renumitul Orient-Expres.

Gara Targovişte devenea neîncăpătoare[…]


10 comentarii on “Visul unei Gări Centrale (2)”

  1. armyuser spune:

    Bine ai revenit, domnu’ inginer!

    Există o glumiță printre inginerii de cale ferată: în România gări sunt puține, marea majoritate sunt stații (adică provenite prin alterarea unor opriri în linie curentă). Asta înseamnă că Gara de Nord este cu adevărat o gară (trenurile garează pentru a permite coborârea și urcarea călătorilor).

    Îmi permit să fac o mică adăugire, fără să dezvolt subiectul: între cele două războaie mondiale sub termenul de Gara Centrală s-a vehiculat ideea unei noi gări, mai apropiate de centrul Bucureștilor, și anume undeva în zona unde astăzi se află Teatrul de Operă și Balet (numit oficial și ONB, în mod abuziv), cu accesul trenurilor dinspre Gara Târgoviștei. Din câte am citit, au fost realizate toate exproprierile pentru această nouă gară, însă proiectul nu a mai prins viață, din variate motive. Spre sfârșitul anilor 1930 a apărut o altă idee, de a folosi terenul astfel expropriat pentru Cetatea Universitară, una dintre mărețele ctitorii ale M.S. Regelui Carol al II-lea.

  2. brebe85 spune:

    :))

    Asta e subiectul partii a treia. L-ai deconspirat.

    Sper sa afli suficiente informatii din urmatorul🙂

  3. armyuser spune:

    Auch! Scuzați, nu am vrut! Uitasem că toate lucrurile bune sunt trei! Aștept cu interes!

  4. armyuser spune:

    Ne cam ții în suspans, măi brebe85🙂.

  5. Vocea-de-departe spune:

    Care dintre gările Parisului ? Austerlitz, Bercy, Gare de l’Est, Gare du Nord, Gare du Lyon, Gare Saint Lazare, Gare Montparnasse ???

  6. brebe85 spune:

    Probabil ca Gare du Nord

  7. NU spune:

    Un articol bine documentat! Mulțumesc.

    Pentru comparație puteți folosi o hartă dintr-un ghid turistic apărut la Leipzig în 1913: http://thesocietyofthespectacle.wordpress.com/2010/08/24/9/

    Harta este disponibilă (gratuit) și la rezoluție mare pentru cei interesați.🙂

  8. flori spune:

    Da,seamana cu Gare du Nord din Paris

  9. Toma Dragos spune:

    Servus,

    Daca ai gasit interesant acest articol, s-ar putea sa iti placa si ce vei gasi pe http://www.youtube.com/watch?v=IXgUv18RUK4 – documentarul Bucurestiul Postindustrial: De la Podu de Pamant la Pasajul Basarab, fara intentii comerciale. Informatii mai detaliate despre zona, intr-un studiu complex de morfologie urbana.
    Multumiri autorului acestui articol, deoarece contribuie la cunoasterea unui oras care tinde sa nu mai priveasca inapoi si astfel sa nu invete nimic. Informatiile (ale caror sursa a fost citata, desigur) mi-au fost de mare folos.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s