Visul unei Gari Centrale (1)

“Civilizatia unui popor se masoara in numarul de kilometri de cale ferata” sau cel putin asa credeau oamenii vremii cand in octombrie 1869 se dadea in folosinta prima gara din Bucuresci de catre concesiunea engleza J.T. Barkley si J. Staniforth. Se implineau 44 de ani de la darea in folosinta a primei linii de cale ferata din lume ce facea legatura intre Stockton si Darlington.

Te-am rugat sa ne intalnim la Fantana Zodiac, in fata Parcului Carol, mi se parea o zona pitoreasca si in plus nu departe de Piata Unirii. Urcam incet, incet dealul Filaretului si inca nu poti crede ca in Bucurestiul asta asezat in zona de campie poti gafai. Vremea e frumoasa si cred ca vom savura o cafea in timp ce ne uitam peste drum, la o cladire aparent banala.

Ei bine, e chiar prima gara a Bucurestiului, Gara Filaret. Constructia ei a inceput simultan cu gara Giurgiului, defapt scopul a fost legarea lor printr-un drum de fier. Cladirea a fost conceputa ca o gara de tip terminus, avand o forma de “U”. Legatura pe cale ferata s-a facut dispre Giurgiu deoarece era mai usor si ieftin sa transporti materialele de import pe Dunare.

Gara Filaret

Fatada era decorata cu caramida aparenta de culoare rosie, un material specific pentru constructia garilor in acea perioada. Arhitectura, si normal, era de inspiratie engleza. Intr-o poza recenta se vede cladirea vaduvita de caramida rosie si de aglomeratia de geamuri si geamlacuri de pe fatada centrala.

Autogara Filaret

filaret_aerial

In acelasi an, 1869 incepuse si constructia Garei (sic!) Targoviste (Gara de Nord) finalizata 3 ani mai tarziu diminuand foarte mult importanta Filaretului. La numai 3 luni de la deschiderea Garii Targoviste s-a finalizat legatura cu Gara Filaret prin Gara Cotroceni, o distanta de aproximativ 7 kilometri de cale ferata ceea ce a constituit multa vreme centura feroviara a capitalei.

Doar trei ani a durat perioada de glorie a Garii Filaret, principala legatura cu Occidentul, pe Dunare. Dupa deschiderea Garii Targoviste era mai putin costisitor si mai rapid sa ajungi in Europa cu trenul. Treptat gara a inceput sa isi piarda din importanta devenind dupa 1895 o linie de interes local. Pe cat de greu a fost infaptuita aceasta linie pe atat de usor a fost uitata. Dosarul constructiei acestei linii este probabil unul dintre cele mai voluminoase datorita discutiilor interminabile purtate pentru executarea ei. Cuza se pare ca a aprobat acest proiect in perioada vacantei parlamentare (un lucru neconstitutional, dealtfel) pentru a nu mai lasa “capetele luminate” sa se chibzuiasca la infinit.

Mai tarziu, spre anii 60 linia a fost desfiintata iar gara a fost transformata in autogara.

Urmatoarea oprire: Gara de Nord!


9 comentarii on “Visul unei Gari Centrale (1)”

  1. Cornel spune:

    Trist destinul garii Filaret, la fel de trist ca cel al caii ferate ce leaga Capitala de Giurgiu care din 2005 e inchisa; poate definitiv, caci vechiul pod peste Arges s-a surpat datorita excavarilor necontrolate de pietris din albia riului, iar noul pod proiectat de Ceausescu nu s-a finalizat.

  2. admin spune:

    Gara Filaret, cred eu, a fost o investitie negandita pe termen lung. Da, era normal si logic sa legi Bucurestiul cu un port la Dunare, iti asigura multe beneficii.

    Probabil ca lipsa de viziune a facut ca amplasarea ei sa ii scada din importanta

  3. Dorin spune:

    Legatura Bucurestiului cu Giurgiul a fost facuta fara viziune?

    Hai sa vedem… Linia Filaret-Giurgiu a fost ce-a de-a treia lucrare „balcanica” a inginerului John Trevor Barkley.

    Prima lucrare a inginerului respectiv a fost calea ferata ce lega localitatile Cernavoda si Constanta. Pe planul caii ferate respective scrie, negru pe alb, dincolo de Cernavoda: „proposed line to Bucharest”.

    A doua lucrare a fost calea ferata de la Ruse la Varna, pe teritoriul care astazi apartine Bulgariei. (Pe vremea aceea capitala era Istambul)

    A treia lucrare a fost calea ferata de la Giurgiu la Bucuresti. Ce lipsea? un pod peste Dunare care sa lege Giurgiu de Ruse, precum si un alt pod care sa lege Cernavoda de Fetesti. Oare era inginerul englez atat de lipsit de viziune?

    Tare ma tem ca mai degraba noi, cei de azi, care lasam caile ferate (un mijloc de transport eficient si mai putin poluant) sa cada in desuetudine suntem cei lipsiti de viziune pe termen lung…

  4. admin spune:

    Cand am zis ca probabil a lipsit lipsa de viziune m-am referit pe plan local, la Gara Filaret nu la linie in sine.

    Faptul ca la numai cativa ani de la darea in folosinta a GdN si a bucatii de centura feroviara s-a putut face legatura cu Girugiu si cu Occidentul mult mai usor a dus la diminuarea importantei Filaretului

  5. […] la textele sale mi-a venit ideea sa le adun. Nu de alta dar oricare dintre voi ati citi un post ca Visul unei Gari Centrale sau Spicul s-a dus, nu ai cum sa nu ramai tintiut cu ochii in ecran si sa vrei mai mult. Pentru ca […]

  6. Mircea Ordean spune:

    Am si eu destule nostalgii (meditam intre altele la un moment dat cum va fi descurs drumul lui Carol I cu trenul, de la Cotroceni la gara de Nord – scrie cineva de asa ceva…), dar accept in acelasi timp ca totul curge…

  7. Toma Dragos spune:

    Servus,

    Daca ai gasit interesant acest articol, s-ar putea sa iti placa si ce vei gasi pe http://www.youtube.com/watch?v=IXgUv18RUK4 – documentarul Bucurestiul Postindustrial: De la Podu de Pamant la Pasajul Basarab, fara intentii comerciale. Informatii mai detaliate despre zona, intr-un studiu complex de morfologie urbana.
    Multumiri autorului acestui articol, deoarece contribuie la cunoasterea unui oras care tinde sa nu mai priveasca inapoi si astfel sa nu invete nimic. Informatiile (ale caror sursa a fost citata, desigur) mi-au fost de mare folos.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s