Din grijă pentru dumneavoastră!

Bineînţeles că vara este un prilej de minicampanii prin care Primăria îţi arată cât de frumos şi de bine au grijă de tine. Aşa apar pe alocuri corturi asemănătoare cu acesta:

grija_1

Nu mi se pare nimic rău în asta, cu toate că nu ştiu cât de dotate sunt. Vorba românului: bine că sunt!. Mi se pare şi mai normal ca personalul ce stă pe căldurile astea de peste 35 de grade în corturile respective să aibă unde să-şi depoziteze surplusul toxic obţinut în urma consumării lichidelor.

Ce nu mi se pare normal: de ce trebuie să fie amplasate tocmai în acest mod?

grija_2

Până la urmă primăria pentru cine poartă grijă? După ce că pistele de biciclete sunt o batjocură la adresa potenţialului bucureştean (mai sunt şi d’astia) care ar merge cu bicicleta, după ce că sunt o grămadă de maşini parcate pe marcajele astea, vine primăria şi-mi trage o budă fix în mijlocul pistei, asta ca să ştii cu cine ai de a face.

Să nu săriţi, să-mi spuneţi că nu prea merge nimeni pe acolo pentru că am stat 3-4 minute şi am văzut vreo 15. Fără mine.

grija_3

Just!


Parcari prin Bucuresti

24 decembrie. Ce poate fi mai frumos decat mersul pe jos pana acasa, dupa o zi in care oricum ai frecat menta. Parca privesti cu alti ochi lumea din jur, esti mai tolerant la idiotii care trec de semafor si se opresc pe trecerea de pietoni. Toate bune si frumoase pana cand il vad pe unul parcat aiurea pe trotuar. In urma cu cateva saptamani am aflat de blogul Am parcat de-a-n pulea!!! via Bukresh Blog. Mi s-a aprins instant beculetul si am scos surogatul de aparat foto sa trag o imagine:

Un bou

Initial parea un simplu subiect foto pentru blog insa cand m-am apropiat de masina am vazut ca deja campania parchez.ca isi facuse efectul. Si pe fata si pe spate.

Un bou

Deci se poate!


Un transport civilizat

Stateam astazi la serviciu (desigur in pauza de masa) si discutam despre legitimitatea cumpararii unui tichet de calatorie RATB in acest minunat oras. Desigur argumente contra sunt destule insa eram de parere ca numai cumparand bilet poti ajuta, cel putin teoretic, transportul in comun sa se dezvolte.

Ca o pura coincidenta astazi aveam drum in Colentina. De obicei contrans de circumstante folosesc preponderent metroul astfel ca sunt scutit oarecum de aglomeratia din tramvaie.

Probabil ca nu exista bucurestean care sa nu fi auzit de “Modernizarea nodului de transport Obor” sau cum s-o numi. Drept urmare am coborat in statia de metrou “Obor” si m-am indreptat catre statia lui 21. Nu aveam bilet insa desi sunt student si teoretic nu platesc m-am decis sa contribui la imbunatatirea transportului in comun si astfel sa devin un cetatean model.

Insa imediat ajuns pe peron m-a cuprins mahnirea si greata: pentru traficul din zona aceea imi erau alocati 2 metri latime de peron. Incredibil am spus! Din cate imi aduc aminte inainte de modernizare erau cam 3 pana la 4 metri de peron.

Nici nu venise tramvaiul si deja oamenii stateau pe linia de tramvai. Iti inchipui ce nebuie a fost cand persoanele din 21 au trebuit sa coboare.

Ei bine aici nu mai exista scuze de genul “nu avem bani pentru autobuze, tramvaie si troleibuze” care sa ma convinga sa imi cumpar bilet. In cazul asta dau dovada de incompetenta crasa si de indolenta in proiectare si pana la urma nu dau doi bani pe confortul calatorilor. Cat de retardat poti fi incat sa proiectezi un peron de 2 metri latime intr-o zona atat de circulata si sa pretinzi ca vrei transport civilizat?

E uite, ca nu-mi mai cumpar bilet! Nu ma atrage nimic cand pe banii mei primesc feed-back negativ.


Harta Bucurestiului romantic

Se intampla deseori sa stai pe net sau sa “navighezi” si sa nu dai de nimic interesant. Cei de la harta-bucurestiului.ro insa m-au amuzat intr-una din zile. Imi cautam o harta valabila pentru orasul asta vesnic aglomerat.

Se incarca harta. De obicei, ca sa localizez centrul “teoretic” ma iau dupa WC-urile publice. Insa nu se vedea nimic. Dau zoom o data, inca o data… Casa Popoului nu se vedea.

Probabil ca nostalgici dupa perioada pre ’80, au incercat un exercitiu de imaginatie, cum ar fi fost trasate bulevardele Unirii si Natiunile Unite. Da, asa arata zona Uranus, cu bulevardul ei ce taia dealul manastirii Mihai Voda.

Si probabil ar fi aratat si acum daCA COnducatorul nostru prea iubit ar fi fost mai temperat.

Oricum, sunt curios daca si-au dat seama ca unele strazi nu le-au putut denumi :)

P.S.: Si Microsoft e implicat in aceasta poveste.


Mihai Viteazul şi ultima bătălie (probabil)

Vine o vreme când se află că fiecare naş işi are naşul. S-a întâmplat cu statuia lui Carol I când au venit comuniştii şi se pare că se întâmplă şi acum cu statuia lui Mihai Viteazul.

Nu este nici o problemă că liderii acestei capitale încearcă să ne introducă mai repede în Europa, aşa cum probabil au vazut în sutele de delegatii săvârşite prin străinatăţi. Problema este că aceşti “gospodari” ai urbei nu au probabil nici cea mai vagă idee despre ceea ce înseamnă urbanism. Asta nu demonstrează că eu ştiu dar măcar ochiul imi spune că ceva nu e bine.

De ceva timp s-au instalat în Bucureşti panouri de informare pentru şoferi. Mă refer la cele albastre amplasate pe stâlpi înalţi de câţiva metri. Mi se pare cel putin idiot impulsul care i-a determinat pe “aceşti” (nu ştiu cine) să amplaseze un panou, fix în faţa statuii din Piaţa Universităţii, cea a lui Mihai Viteazul.

E o violare clară a spaţiului urbanistic creat acum mai bine de 100 de ani, un spaţiu ce taie din monotonia bulevardului. Statuia a fost amplasată în 1874 din decizia Regelui Carol I,în urma unor numeroase propuneri. De atunci şi până în 2008 liniştea i-a fost deranjată doar de cele două războaie şi de construcţia clădirilor ce o înconjoară.

Rămâi perplex când vezi câtă prostie domneşte la doar câteva sute de metri de Piaţa Universităţii.

Parcă nici lui Gheorghe Lazăr nu îi miroase bine…


Bărbat sau femeie?

    Pentru cei care nu ştiu, s-a deschis la Teatrul Naţional, până pe 3 februarie, o expoziţie de fotografie din perioada comunistă. Interesat fiind, mi-am făcut putin timp şi “am tras o fugă”.

Nu am mai fost niciodata la o expoziţie în incinta teatrului aşa că orice om normal ar fi intrat pe accesul principal. Deschid monumentala uşă în stil neo-renascentisto-corean şi intru în clădire. Nimeni. Mai deschid o uşa. Nimeni. Era ciudat să nu te întampine nimeni.

În partea stanga stătea scris cu litere roşii pe o uşa  “birou”. Deja mă simteam într-o cladire părăsită, uşa era deschisă. Ciocăn în uşă şi zic:

- Bună ziua!

- Bărbat sau femeie? se auzi o voce din interiorul camerei.

- Bărbat!

- O secunda, mă schimb.

Singura persoană din comitetul de primire  era o una care se “schimba”. Au urmat apoi scuzele de rigoare şi am primit indicaţia.

Frumoasă piesa!


Semneaza petitita demiterii lui Videanu

videanu-musca-buza-01vt.jpg

http://www.petitiononline.com/videanu/petition.html


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.