Din grijă pentru dumneavoastră!

Bineînţeles că vara este un prilej de minicampanii prin care Primăria îţi arată cât de frumos şi de bine au grijă de tine. Aşa apar pe alocuri corturi asemănătoare cu acesta:

grija_1

Nu mi se pare nimic rău în asta, cu toate că nu ştiu cât de dotate sunt. Vorba românului: bine că sunt!. Mi se pare şi mai normal ca personalul ce stă pe căldurile astea de peste 35 de grade în corturile respective să aibă unde să-şi depoziteze surplusul toxic obţinut în urma consumării lichidelor.

Ce nu mi se pare normal: de ce trebuie să fie amplasate tocmai în acest mod?

grija_2

Până la urmă primăria pentru cine poartă grijă? După ce că pistele de biciclete sunt o batjocură la adresa potenţialului bucureştean (mai sunt şi d’astia) care ar merge cu bicicleta, după ce că sunt o grămadă de maşini parcate pe marcajele astea, vine primăria şi-mi trage o budă fix în mijlocul pistei, asta ca să ştii cu cine ai de a face.

Să nu săriţi, să-mi spuneţi că nu prea merge nimeni pe acolo pentru că am stat 3-4 minute şi am văzut vreo 15. Fără mine.

grija_3

Just!


Parcari prin Bucuresti

24 decembrie. Ce poate fi mai frumos decat mersul pe jos pana acasa, dupa o zi in care oricum ai frecat menta. Parca privesti cu alti ochi lumea din jur, esti mai tolerant la idiotii care trec de semafor si se opresc pe trecerea de pietoni. Toate bune si frumoase pana cand il vad pe unul parcat aiurea pe trotuar. In urma cu cateva saptamani am aflat de blogul Am parcat de-a-n pulea!!! via Bukresh Blog. Mi s-a aprins instant beculetul si am scos surogatul de aparat foto sa trag o imagine:

Un bou

Initial parea un simplu subiect foto pentru blog insa cand m-am apropiat de masina am vazut ca deja campania parchez.ca isi facuse efectul. Si pe fata si pe spate.

Un bou

Deci se poate!


Un transport civilizat

Stateam astazi la serviciu (desigur in pauza de masa) si discutam despre legitimitatea cumpararii unui tichet de calatorie RATB in acest minunat oras. Desigur argumente contra sunt destule insa eram de parere ca numai cumparand bilet poti ajuta, cel putin teoretic, transportul in comun sa se dezvolte.

Ca o pura coincidenta astazi aveam drum in Colentina. De obicei contrans de circumstante folosesc preponderent metroul astfel ca sunt scutit oarecum de aglomeratia din tramvaie.

Probabil ca nu exista bucurestean care sa nu fi auzit de “Modernizarea nodului de transport Obor” sau cum s-o numi. Drept urmare am coborat in statia de metrou “Obor” si m-am indreptat catre statia lui 21. Nu aveam bilet insa desi sunt student si teoretic nu platesc m-am decis sa contribui la imbunatatirea transportului in comun si astfel sa devin un cetatean model.

Insa imediat ajuns pe peron m-a cuprins mahnirea si greata: pentru traficul din zona aceea imi erau alocati 2 metri latime de peron. Incredibil am spus! Din cate imi aduc aminte inainte de modernizare erau cam 3 pana la 4 metri de peron.

Nici nu venise tramvaiul si deja oamenii stateau pe linia de tramvai. Iti inchipui ce nebuie a fost cand persoanele din 21 au trebuit sa coboare.

Ei bine aici nu mai exista scuze de genul “nu avem bani pentru autobuze, tramvaie si troleibuze” care sa ma convinga sa imi cumpar bilet. In cazul asta dau dovada de incompetenta crasa si de indolenta in proiectare si pana la urma nu dau doi bani pe confortul calatorilor. Cat de retardat poti fi incat sa proiectezi un peron de 2 metri latime intr-o zona atat de circulata si sa pretinzi ca vrei transport civilizat?

E uite, ca nu-mi mai cumpar bilet! Nu ma atrage nimic cand pe banii mei primesc feed-back negativ.


Harta Bucurestiului romantic

Se intampla deseori sa stai pe net sau sa “navighezi” si sa nu dai de nimic interesant. Cei de la harta-bucurestiului.ro insa m-au amuzat intr-una din zile. Imi cautam o harta valabila pentru orasul asta vesnic aglomerat.

Se incarca harta. De obicei, ca sa localizez centrul “teoretic” ma iau dupa WC-urile publice. Insa nu se vedea nimic. Dau zoom o data, inca o data… Casa Popoului nu se vedea.

Probabil ca nostalgici dupa perioada pre ’80, au incercat un exercitiu de imaginatie, cum ar fi fost trasate bulevardele Unirii si Natiunile Unite. Da, asa arata zona Uranus, cu bulevardul ei ce taia dealul manastirii Mihai Voda.

Si probabil ar fi aratat si acum daCA COnducatorul nostru prea iubit ar fi fost mai temperat.

Oricum, sunt curios daca si-au dat seama ca unele strazi nu le-au putut denumi :)

P.S.: Si Microsoft e implicat in aceasta poveste.


Mihai Viteazul şi ultima bătălie (probabil)

Vine o vreme când se află că fiecare naş işi are naşul. S-a întâmplat cu statuia lui Carol I când au venit comuniştii şi se pare că se întâmplă şi acum cu statuia lui Mihai Viteazul.

Nu este nici o problemă că liderii acestei capitale încearcă să ne introducă mai repede în Europa, aşa cum probabil au vazut în sutele de delegatii săvârşite prin străinatăţi. Problema este că aceşti “gospodari” ai urbei nu au probabil nici cea mai vagă idee despre ceea ce înseamnă urbanism. Asta nu demonstrează că eu ştiu dar măcar ochiul imi spune că ceva nu e bine.

De ceva timp s-au instalat în Bucureşti panouri de informare pentru şoferi. Mă refer la cele albastre amplasate pe stâlpi înalţi de câţiva metri. Mi se pare cel putin idiot impulsul care i-a determinat pe “aceşti” (nu ştiu cine) să amplaseze un panou, fix în faţa statuii din Piaţa Universităţii, cea a lui Mihai Viteazul.

E o violare clară a spaţiului urbanistic creat acum mai bine de 100 de ani, un spaţiu ce taie din monotonia bulevardului. Statuia a fost amplasată în 1874 din decizia Regelui Carol I,în urma unor numeroase propuneri. De atunci şi până în 2008 liniştea i-a fost deranjată doar de cele două războaie şi de construcţia clădirilor ce o înconjoară.

Rămâi perplex când vezi câtă prostie domneşte la doar câteva sute de metri de Piaţa Universităţii.

Parcă nici lui Gheorghe Lazăr nu îi miroase bine…


Bărbat sau femeie?

    Pentru cei care nu ştiu, s-a deschis la Teatrul Naţional, până pe 3 februarie, o expoziţie de fotografie din perioada comunistă. Interesat fiind, mi-am făcut putin timp şi “am tras o fugă”.

Nu am mai fost niciodata la o expoziţie în incinta teatrului aşa că orice om normal ar fi intrat pe accesul principal. Deschid monumentala uşă în stil neo-renascentisto-corean şi intru în clădire. Nimeni. Mai deschid o uşa. Nimeni. Era ciudat să nu te întampine nimeni.

În partea stanga stătea scris cu litere roşii pe o uşa  “birou”. Deja mă simteam într-o cladire părăsită, uşa era deschisă. Ciocăn în uşă şi zic:

- Bună ziua!

- Bărbat sau femeie? se auzi o voce din interiorul camerei.

- Bărbat!

- O secunda, mă schimb.

Singura persoană din comitetul de primire  era o una care se “schimba”. Au urmat apoi scuzele de rigoare şi am primit indicaţia.

Frumoasă piesa!


Semneaza petitita demiterii lui Videanu

videanu-musca-buza-01vt.jpg

http://www.petitiononline.com/videanu/petition.html


Cateva ore în Piaţa Presei

Ştiu, poate vi se pare lipsit de inspiraţie titlul, însa a trebuit să subliniez un fapt. Se facea acum doua zile să mă aflu la centrul expoziţional Romexpo. În timp ce aşteptam, m-am gândit să îmi cumpăr un ziar sau o revistă.

Care este cel mai oportun loc, teoretic, să cumperi un ziar? Piaţa Presei. Ies din şantierul amplasat în faţa pavilionului şi văd o tonetă de ziare în staţia “metroului usor” 41.

Ce simplu!, mi-am zis. Mă indrept destul de repede (din cauza frigului, nu alta) spre toneta. În tot acest timp mă gandeam ce să imi cumpar şi imi aduc aminte că acum ceva timp am luat “Dilema Veche”, un ziar interesant.

Ajuns în fata chioşcului: 5 ziare. Libertatea, Can-Can, EVZ, Cotidianul şi alt tabloid (imi scapă numele). Întreb: Dilema Veche aveţi? Primesc o privire destul de inceţoşata care îmi arată ca nu ştie despre ce vorbesc. Ok… Piaţa Presei e mare. Ei bine, aceasta era singura toneta din aceasta imensă Piaţă. Un paradox, nu-i aşa?

Aţi avut vreodata curiozitatea să intraţi în pasajul amplasat in zonă? Am simţit ca sunt într-o altă lume. Cârciumile despre care cânta Gică Petrescu le găsiţi aici, deschise chiar la ora 8, unde mai pui că sunt şi pline. Este ca un mini oraş. Intrii, iar la graniţă te asteaptă o toaletă. Probabil ca iţi este foame, găseşti o patiserie imediat lângă “locul de recreere”. În drum spre muncă, probabil că vrei să cumperi nişte flori, să te tunzi, apoi să te îmbraci pentru ca mai tarziu sa te relaxezi la o bere în unul din pub-urile pasajului. Asta numesc eu all included!

Înainte să termin vreau să mă dau cu părerea: cred că cetaţenii Bucureştiului se pare că nu stiu să işi accepte istoria. Mi se pare grotesc ca pe un monument (bun, rău nu despre asta vorbim) să apara tot felul de reclame cu Lee Cooper, Jurnalul National şi altele. Probabil compania Cosmote nu a descoperit înca acest loc, să-i “traga” un banner verde imens pe faţadă aşa cum a facut cu un exemplu de arhitectură din anii ’70, Magazinul Cocor.

La mai mare!


Stationati, stationati!

De ceva timp i s-a pus Metrorexului pata sa ne cilivizeze. Dupa ce ne-a bagat niste talpi drept in moaca si cetatenii in ceata, unii chiar stand pe doua trepte (c-asa zice talpa), a schimbat ideea.

Din pacate in acest Bucuresti cu oameni de cea mai buna calitate, pleava tarii, rar gasesti oameni care sa inteleaga talpile. Din moment ce trebuie sa dai coate ca sa iesi din metrou nu te poti astepta ca semnele ce reprezinta cea mai de jos situatie, de unde multi au plecat, sa ii inspire.

Mai noi, din lipsa de vopsea si de idei s-au lipit autocolante: “stationati pe partea dreapta”. Nu gasesti niciun “va rugam” deci la prima “auzenie” suna ca panourile alea idioate din parcuri cu “NU calcati iarba”. Nu-i asa?

Bine, unii nici nu cred ca stiu ce inseamna “stationati”. Pentru ei aceste autocolante sunt similare cu “vrei sa slabesti in 48 de ore” sau “vand casa”.

Din pacate nici aceasta metoda nu ii va civiliza pe majoritatea bucurestenilor.

Ar putea totusi incepe o campanie mai agresiva: “cei care stau pe dreapta sunt prosti”, sau ceva de genul.

Traiasca transportul civilizat al secolului XX!


Bucurestiul redevine o mare mahala

Bucurestiul a inceput sa prinda contur pe la 1848. De atunci si pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, capitala s-a dezvoltat destul de mult. S-au largit bulevardele, s-au pavat strazi, etc…

De ce spun asta?

Tocmai ce ma uitam la TV si mi-am adus aminte de ce spunea fostul ministru al transporturilor, Berceanu: “Aeroportul Baneasa se inchide pentru modernizare [...]” si s-a inchis, ei bine de vreo doua luni si ceva. Culmea este ca in aceasta perioada un “om de afaceri” sirian a reusit sa obtina autorizatie de construire si s-a si apucat de ridicat niste case. Problema n-ar fi foarte mare si n-ar avea legatura cu ce am scris mai sus daca aceste case nu s-ar afla pe terenul Aeroportului Baneasa, culmea, tocmai pe locul unde trebuie instalate balizele de semnalizare…

Si cum bine stim cat de greu se darama in Romania o casa construita (culmea!) ilegal coroborat cu faptul ca aeroportul nu poate fi dat in folosinta fara sisteme de semnalizare ajungem sa ne lungim pe vreo cativa ani. In tot acest timp, probabil, rentabilitatea aeroportului va scadea, va fi declarat “pe minus” si apoi, zic eu, ca vor incepe rechinii sa muste din el.

Aeroportul Baneasa este singurul ghimpe din coasta investitorilor ce nu le permite sa construiasca mai mult de P+5.

Mi-aduc aminte de un batranel ce spunea acum vreo cativa ani pe la teveu: “Domne si inainte se fura (inainte de razboi n.r.) dar se mai si facea ceva”. Inchipuiti-va doar cum ati fi circulat pe Calea Victoriei, care in unele locuri avea chiar si 4 m latime, sau pe magheru cu doua benzi pe sens.

Trageti voi concluziile…


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.