La gogoasa infuriata (II)

Pentru mult timp, Piata Mare a fost un loc unde puteai vinde si cumpara orice. Fara credit. Desi si-a schimbat infatisarea de nenumarate ori, pana in anii ’80 functiunea a ramas de targ tipic romanesc. Inainte de constructia halelor se numea Piata Bibescu Voda. Dupa cum se poate vedea in fotografia de mai jos, in plan indepartat se afla Spitalul Brancovenesc despre care v-am vorbit in celalalt articol.

piata-bibescu-voda_01.jpg

Sa tot fie pe la 1896 cand s-a comandat constructiunea unei hale in Piata Mare. Arhitectul capitalei de atunci, Giulio Magni a realizat cladirea ce a rezistat pana in deceniul 8 al secolului XX. Francezii stiu sa isi pretuiasca istoria si arta astfel ca au demontat hala si au asamblat-o la ei pe post de monument istoric.

Am gasit pe internet un articol scris foarte bine despre transformarile Pietei.

http://rezistenta.blogspot.com/2007/10/nomenclatorul-stradal-partea-iv-1.html

Pe la sfarsitul “domniei” conducatorului nostru prea iubit era cat pe-aci sa se intample un lucru chiar hilar. Lui Ceausescu ii venise ideea sa construiasca in locul actualei fantani din Piata Unirii un monument de 80 metri inaltime pe soclul caruia sa se afle el cu sotia tinandu-se de mana iar la baza lui domnitorii istorici cum ar fi: Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, etc.

Si magazinul Unirii a avut de suferit pe partea de functionalitate. Construit de arh. Gheorghe Leahu in anul 1975 era un exemplu de functiune imbinata cu frumosul la acea data cu toate ca materialele folosite nu mi se par a fi dintre cele mai bune. In anii 80 i-au fost adaugate cele doua aripi cu scopul de a “umple” piata abandonandu-se ideea de functionalitate

pta_unirii2_503.jpg


In Piata Senatului

Cladirile de pe malul stang al raului Dambovita privesc cu jena catre mixtura de stiluri aplicata parca brutal cladirilor de vis-a-vis. Acest râu care sute de ani a influentat dezvoltarea Bucurestiului parca in continuare ramane o zona tampon.

La pas am pornit, la pas contiuam… momentan pe partea stanga. Ziua este un pic cam friguroasa si ne grabim. In spatele primariei capitalei, langa unitatea de pompieri, o piaţetă: aici se afla pana nu demult podul Mihai Voda, peste care trecea tramvaiul 3 catre dealul Arsenalului.

epson515bucharest.jpg

“Dupa blocuri” cladiri vechi sunt strivite de marile realizari ale neamului. Stransa parca intr-o chinga, biserica manastirii Mihai Voda a fost stramutata 600 de metrii prin anii ’80.

Ajunsi in Piata Natiunile Unite (fosta Piata Senatului) privirea curpinde tabloul circular creat de caldirile existente. In stanga noastra avem grupul de blocuri construit in 1931 pentru Societatea de Asigurari Adriatica.”Glorietele” de pe acoperis au creat un fel de imagine de marca pentru Bucuresti.

dambovita_13.jpg

Vis-a-vis de aceste imobile se afla Teatrul de Opereta. O persoana intalnita ocazional in autobuz imi spunea ca aceasta cladire avea o acustica excelenta. Acum gasim blocurile gemene.

Peste ceva timp ne vom regasi pasii in cladirea lui Ion Mincu.

Pe curand!


Dambovita, apa dulce…

A trecut mult timp de cand apa nu mai este chiar asa de dulce, insa chiar si asa Dambovita se straduie sa ramana romantica. Odata, zbenguindu-se prin Bucuresci, baga spaima in cetatenii orasului ori de cate ori ploua mai tare. Pana in 1883, cand edilii de atunci s-au hotarat ca trebuie sa o struneasca, iar prin anii ’80 s-a realizat ultima asanare.

24.jpg

Acelasi romantism si l-au pastrat si cladirile aflate de-o parte si de alta a raului. Pe malul drept se “tine” cat de cat bine Facultatea de Biologie impreuna cu institutul Victor Babes. Numai plopii ciuntiti ne strica un pic imaginea, dar ce sa-i faci privim si partea buna a lucrurilor.

Imaginea de toamna parca ne desprinde putin din cotidian. Case vechi… A! Uite si teatrul Bulandra, caminele studentesti… Da, da, si-n dreapta? Camp.

dambovita_06.jpg dambovita_01.jpg

Desi nu este chiar camp, unii ar zice Parcul Izvor, zona asta ne trimite cu privirea catre probabil cel mai mare WC a planetei. Poate doriti si o a doua opinie. http://www.poezie.ro/index.php/essay/86631/index.html

Nu vom include si aceasta cladire in turul nostru, oricum informatii gasiti peste tot. Cat despre campul respectiv sa stiti ca oricum nu au fost “chestii” importante. P’ici pe colo una din cele mai vechi manastiri din Bucuresti, Manastirea Mihai Voda (sec XVI), Stadionul ANEF si alte maruntisuri de lacase de cult care aveau o nestemata valoare culturala si istorica. Unii il numeau “cel mai de bun simt cartier al Bucurestiului”.

Hai totusi sa urmarim o piesa de teatru si sa mai uitam de ale noastre probleme.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.